Pedepsi copilul fără a vorbi este mai rău decât pedepsind-o cu cuvinte

Pedeapsa este un instrument care a fost utilizat de către adulți în educație copiii lui pentru o lungă perioadă de timp. Din acest motiv, utilizarea sa în societate este normalizată. Pedeapsa continuă să fie folosită datorită aparenței sale imediate și eficacității atunci când vine vorba de eliminarea sau corectarea unui comportament sau comportament enervant sau necorespunzător.

Pedeapsa este un instrument care a fost utilizat de către adulți în educație copiii lui pentru o lungă perioadă de timp. Din acest motiv, utilizarea sa în societate este normalizată. Pedeapsa continuă să fie folosită datorită aparenței sale imediate și eficacității atunci când vine vorba de eliminarea sau corectarea unui comportament sau comportament enervant sau necorespunzător.

Părinții folosesc tot felul de pedepse, cum ar fi faptul că nu pot să urmărească televiziunea, să nu ieșim pentru o perioadă de timp sau chiar să nu vorbim cu ei. Cu toate acestea, pedeapsa tăcerii face mai mult rău copiilor decât pedeapsa privativă.

Consecințele pedepsirea cu copii de tăcere

Motivele părinții trebuie să pedepsească sunt foarte diferite, atât de mult încât, uneori, copiii pot trăi ca nedreaptă și chiar le provoacă consecințe negative asupra dezvoltării lor . Prin urmare, se poate afirma că pedeapsa este o metodă educațională puțin sau deloc.

Potrivit experților, pedepsirea copiilor cu tăcere este mai periculoasă decât cuvintele . Folosirea abuzivă a unui cuvânt poate provoca conflicte, dar nu este mai puțin folositoare, mai ales atunci când este folosită ca metodă de pedepse pentru copii. În mediul familial, poate apărea folosirea indiferenței ca pedeapsă.

Acest lucru apare: lipsit de gesturi de afecțiune, cu tăcere sau cu un tratament superficial. Aceasta generează disconfort, este degradantă și chiar frânează legătura afectivă dintre părinți și copii. Când lucrați cu indiferență în educația copiilor, nu sunteți conștienți de consecințele pe care le implică acest lucru. De fapt, această atitudine impasibilă este adesea simțită ca fiind corectă și satisfăcătoare.

Cu această atitudine copilul este provocat:

- Stima de sine scăzută . Dacă nu se obține nici un răspuns la comportament, nu există feedback. Acest lucru are un impact grav asupra imaginii de sine a copilului care încă își formează personalitatea. Creează o mare insecuritate în cel mic.

- Tensiune psihică. Copilul, fără să știe ce gândește cealaltă persoană, va face un efort deosebit pentru a descifra adultul. Aceasta, pe termen lung, provoacă anxietate și stres în cel mic.

- Confuzie. Dacă există indiferență, mecanismul de acțiune-reacție nu poate exista. Adică, atunci când copilul acționează într-un anumit fel, dar reacția nu este dată, se va crea confuzie în el. Acest lucru va afecta comunicarea părinte-copil, făcându-l mai dificil.

Alternative la pedepse în copilărie

Pedeapsa este o metodă inechitabilă și ne-educată în dezvoltarea copilului. Utilizarea sa nu este necesară pentru ca copiii să se comporte corect. Deci, ce pot face adulții în fața unui comportament inadecvat, fără a folosi pedeapsa:

- Preveniți. Știind cum gândește copilul este fundamental. Copilul nu are intenții "rele" în tot ceea ce face. Când sunt mici, ele sunt mai impulsive. Noi adulții trebuie să îi însoțească, să-i liniștească și să-i ajute să-și înțeleagă emoțiile și sentimentele.

- Limite . Copiii învață explorând și experimentând. Este important ca, în calitate de adulți, să le oferim niște reguli și limite în care să poată circula liber, dar într-un cadru stabilit.

- Modelare . Copiii învață prin observație, prin urmare, adulții trebuie să fie în concordanță cu ceea ce este cerut copiilor. De exemplu, dacă nu vrem ca copilul să lovească sau să țipă, nu trebuie să-i atragem atenția prin strigare sau prin lovire cu o palmă ca pedeapsă.

Și, doze mari de răbdare.